Sandrinio Neagu

Săptămâna trecută am ajuns la Chişinău. A fost pentru prima oară când am mers în acest oraş românesc, care tinde să fie rusificat.

În apropiere de Autogara Suceava, un panou uitat lângă o trecere de pietoni ne anunţă un drum în lucru. O fi drumul pierzaniei, o fi vreun drum din oraş, numai constructorii ştiu asta.

Aseară, când am străbătut strada Armenească, de la Autogară spre Biserica „Sf. Simion” (Turnu Roşu), m-am întors în timp. Mi-au trecut prin faţa ochilor mahalalele Sucevei, descrise de cronicari şi de publicaţiile care apăreau acum o sută de ani prin târgul nostru.