Programul pare conceput după principiul să copiem din programul de anul trecut pentru a nu munci în plus. Vina aparţine atât angajaţilor Consiliului Judeţean Suceava care au redactat proiectul, cât şi consilierilor judeţeni, care au votat cu ochii închişi.

Să luăm câteva exemple. Potrivit acestui act oficial al Consiliului Judeţean Suceava, în perioada 21-23 aprilie 2010 a avut loc Festivalul concurs naţional de poezie şi proză scurtă „Magda Isanos – Eusebiu Camilar”, ediţia a XV-a. Acţiunea este bifată la numărul de ordine 65, pentru ca puţin mai jos, la poziţia 89, să aflăm că acelaşi festival se va derula în perioada 21-23 mai 2010. În realitate, festivalul de la Udeşti nu a fost nici pe 21-23 aprilie şi nu va fi nici pe 21-23 mai, ci pe 14-15 mai 2010.

Un alt exemplu vine tot din luna mai, când cei de la Consiliul Judeţean Suceava ne păcălesc că se va derula un colocviu intitulat „Ziua Internaţională a Muzeelor”. Total fals, pentru că această manifestare a avut loc anul trecut şi nu este programată şi în 2010. O dovadă clară că cineva nu s-a obosit să muncească şi a preferat varianta „copy paste” a calculatorului. Din acelaşi ciclu este şi „Expoziţia Internaţională Cucuteni”, care a avut loc anul trecut, în octombrie, la Varşovia, dar figurează şi în programul pentru anul în curs.

Lista inexactităţilor continuă şi cu alte manifestări care au loc împreună, dar sunt menţionate diferit. Salonul Internaţional de Artă Fotografică Digitală şi Diaporamă Digitală şi Festivalul Internaţional de Diaporamă Digitală sunt văzute de „specialiştii” Consiliului Judeţean drept două manifestări distincte, deşi acestea s-au derulat mereu împreună.

În fine, în luna iunie apar două manifestări despre care organizatorii nici nu au auzit. Este vorba de „Traista cu poveşti”, din perioada 26-27 iunie şi „Meşterii Măriei Sale”, din perioada 22-28 iunie.

Întrebarea este dacă se poate vorbi doar de neglijenţă din partea celor care au redactat acest proiect, sau aceste acţiuni vor fi plătite chiar dacă nu au loc?

Nu va fi dus la reciclare, ci va fi mutat la Muzeul Satului Bucovinean de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei.

Vestea proastă e că pentru a muta oul va fi nevoie de o adevărată desfăşurare de forţe. Alţi bani, altă distracţie. Şi nu se termină aici. Folia autocolantă „cu motive tradiţionale bucovinene” va fi dată jos, iar oul uriaş va fi pictat. Ideile au fost expuse de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur, care încă mai crede că acest kitch este reprezentativ pentru judeţ şi pentru zonă.

Totul trebuie să se încheie până la Paşti, nu de alta dar turiştii care vin în vizită să aibă ce admira. Asta dacă nu-şi rup maşina în vreo groapă şi singurul drum pe care-l fac va fi la service.

Oricum, statisticile arată că numărul turiştilor este în scădere. Conform celor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, în decembrie 2008 gradul de ocupare al locurilor de cazare din judeţul Suceava a fost de 23,8%, în timp ce în decembrie 2009 procentul a scăzut la 15,9%. Vine şi întrebarea logică: Noi pentru cine cheltuim banii?

Primarul Ion Lungu a declarat astăzi, halucinant de liniştit, că nu sunt bani pentru a căra zăpada de pe străzile oraşului undeva pe câmp. Potrivit calculcelor făcute de şefii administraţiei locale, pentru a degaja zăpada e nevoie de vreo 5 miliarde de lei vechi. Bani, pe care Primăria spune că nu-i are în acest moment. În schimb, aceeaşi instituţie a alocat 10 miliarde de lei vechi pentru lucrările care se derulează la Catedrala din Suceava şi încă 16 miliarde de lei vechi pentru o pârtie de sanie.

Eu spun că cel puţin pentru Catedrală se mai putea aştepta. Chiar dacă risc să fiu asociat cu păgânii, pentru că nu-mi doresc binele bisericii creştin ortodoxe, o să spun că nu se întâmpla nimic dacă jumătate din banii pentru Catedrală se duceau pentru transportul troienelor. Catedrala se construieşte de vreo 15 ani şi va mai dura încă pe atât, sau chiar mai mult, pentru a fi terminată. Aşa că, o întârziere de jumătate de an cred că nu mai supără pe nimeni.

Acesta este un prim aspect, iar altul este pur politic. Mai nou Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina a câştigat în instanţă 166.000 de hectare de pădure. Pentru aproape 125.000 de hectare s-a făcut deja executarea silită, dar statul român, condus de colegii lui Ion Lungu şi Gheorghe Flutur, refuză să o pună în aplicare. Din punctul meu de vedere şi al mai multor specialişti, judecători, procurori sau avocaţi, este o încălcare flagrantă a legii. Dar nu asta e important, ci faptul că dacă această pădure s-ar retroceda, Primăria Suceava, Consiliul Judeţean Suceava sau Guvernul României nu ar mai trebui să aloce zeci şi sute de miliarde de lei vechi pentru bisericile care şi aşa ajung pe mâna popilor. Acei popi pe care toţi îi blamează că vor să ne fure pădurile. Păi dacă sunt aşa de hoţi, de ce le mai daţi bani pentru biserici?

Revin după paranteza asta cam lungă şi mă gândesc cu groază că avem în fruntea Primăriei Suceava oameni cărora nu le pasă de cele lumeşti. Adică de trotuare, de gropi şi alte chestii de astea, nu de şpriţuri, chiolhanuri şi afaceri pe banul public. Ceea ce nouă ne mănâncă nervii şi sănătatea pentru alţii e trecut la şi altele. Şi ăsta e doar începutul. Gândiţi-vă ce va fi când se topeşte zăpada. Deja mă ia cu transpiraţia.

Sunt total de acord cu social-democraţii suceveni cu privire la modul discreţionar de împărţire a bugetului judeţean, dar asta nu mă opreşte să râd cu gura până la urechi de o asemenea imbecilitate. Dacă tot vor să facă miting, cei de la PSD ar trebui să se reorganizeze şi să-şi ia atribuţii de sindicalişti. Să coaguleze în jurul lor toţi nemulţumiţii, nu doar din partid. Să-i aducă în faţa Consiliului Judeţean Suceava şi pe salariaţii de la CFR, care vor fi daţi afară începând cu 1 martie şi pe confecţionerele de la Star Mod, care sunt plătite cu întârziere, cât s-o mai întâmpla şi asta şi pe ciobanii care nu au unde-şi paşte oile pentru că a nins afară.

Mă gândesc că social-democraţii se aşteaptă ca prefectul de Suceava să  ia petiţia şi s-o transmită Guvernului pentru a găsi soluţii. Eventual să se formeze o comisie mixtă cu prefect şi preşedinte de Consiliu Judeţean, iar ca soluţie alternativă să-şi pregătească şi ceva coctailuri Molotov (dacă au nelămuriri să-l sune pe tătucul Iliescu şi prietenii lui minerii).

Ce uită sindicaliştii de ocazie este faptul că pe timpul lui Gavril Mîrza banii se împărţeau tot la fel de frăţeşte ca şi acum. Poate cu o mai mică reţinere, dar asta nu înseamnă că liberalii primeau mai mulţi bani decât social-democraţii.

Ca partid politic ai posibilitatea să protestezi faţă de anumite abuzuri în alte moduri democratice.

„Demersul nostru constituie concilierea prealabilă pentru rezolvarea favorabilă a solicitării înainte de a ne adresa instanţei de judecată”, au anunţat ameninţător consilierii judeţeni ai PSD într-o scrisoare trimisă preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava. Aceştia i-au dat şi un ultimatum de 10 zile lui Gheorghe Flutur. La o asemenea neghiobie, cred că lui Flutur nu-i rămâne decât să se tăvălească pe jos de râs, o reacţie aproape firească, în ton cu demersul. 

Cu „cota” de minim 10 oameni pe care fiecare organizaţie PSD din judeţ trebuie s-o aducă în faţa Consiliului Judeţean Suceava va fi cel mai mare miting organizat pe plan local în ultimii 10 ani, dacă nu mă înşel. Să mai spună cineva că ăsta nu-i sindicat serios.

Iată-i şi pe iniţiatorii scrisorii: Carmen Agoutin, Ioan Corjuc, Florin Creţu, Mihai Grozavu, Paul Leşanu, Gheorghe Iacob, Dumitru Mălăşincă, Ovidiu Milici, Simion Slevoacă, Petru Simeria, Roman Stecyk, Oana Pintilei, Petru Ştirbu şi Titi Petrea.

Notă: În fotografie sunt Mihai Grozavu şi Petru Ştirbu, doi dintre semnatarii scrisorii

Toate persoanele plătite de la bugetul de stat sunt obligate, conform Legii 309/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice şi raţionalizarea cheltuielilor publice, să stea acasă un anumit număr de zile în lunile noiembrie şi decembrie. La mai toate instituţiile s-a convenit că vor fi 4 zile în noiembrie şi 4 zile în decembrie, dar pentru unii salariaţi impactul va fi dublu. Şi asta pentru că anumiţi şefi de instituţii le-ar fi transmis că nu e cazul să stea efectiv acasă în zilele neplătite. Cu justificări de genul că e mult de muncă şi că vor fi recompensaţi în vremuri mai bune, salariaţilor li s-a cerut să se prezinte la serviciu. Chiar dacă cererea îi nemulţumeşte profund, oamenii nu prea au de ales, mai ales dacă nu vor să intre în vizorul şefilor. Una dintre instituţiile unde legea se aplică şi nu prea ar fi Consiliul Judeţean Suceava, ceea ce nu miră pe mai nimeni.

Se ştie că aici puţine persoane au curajul să facă notă discordantă cu deciziile preşedintelui Gheorghe Flutur, indiferent dacă acestea sunt corecte sau nu. Oficial toată lumea va bifa zilele de concediu fără plată. După câte se pare, salariaţii Consiliului Judeţean Suceava nu vor fi singurii cărora li se vor cere asemenea „sacrificii”. Şi la alte instituţii cu şefi autoritari situaţia este similară, şi mă refer aici, în special, la cele în care sindicatele sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire.   

Legea 309/2009, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, iar preşedintele Traian Băsescu a promulgat-o, prevede că instituţiile publice au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal în medie cu 15,5% lunar în intervalul octombrie-decembrie 2009.

„Numai de Cultură nu-i casa aia. Când te uiţi de dinafară, sunt crescute buruienile pe scări, acoperişul e spart, iar în ea, o puzderie de firme. Nu putem aştepta până când pe clădire vor creşte copaci, iar de pe clădire trebuie să dispară atât reclamele la hemoroizi cât şi cele cu mutrele politicienilor”, este declaraţie pe care Flutur o dădea pe 27 august 2009.

Se vede că pentru Flutur declaraţiile sunt unele, iar faptele cu totul altele. Şi când te gândeşti că acum două luni, acelaşi preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava spunea că instituţia pe care o conduce şi Primăria Suceava au decis, de comun acord, să interzică afişele publicitare pe Casa de Cultură.

Nu pot decât să constat fariseismul lui Gheorghe Flutur. Imensul banner prins pe Casa de Cultură nu reprezintă decât o mostră că pentru Flutur legile sunt făcute pentru a fi încălcate.

“Trebuie făcut ceva în privinţa Casei de Cultură. Ea nu mai poate să rămână cu acest obiectiv, de afiş publicitar. Avem o clădire cu un aspect arhitectural plăcut, proiectată de arhitecţi renumiţi, dar e ascunsă după afişe”, mai ţipa Gheorghe Flutur la sfârşitul lunii august.

Ce pretenţii să ai la oamenii de rând, cărora le ceri să-şi plătească la timp taxele şi impozitele, când tu, şeful campaniei electorale a lui Traian Băsescu pentru alegerile prezidenţiale sfidezi orice urmă de bun simţ.

Flutur a demonstrat încă o dată că nu poate respecta regulile jocului. Culmea este că în acest caz regulile au fost impuse chiar de el. Prin bannerul pe care l-a amplasat pe Casa de Cultură cu referendumul electoral propus de Băsescu, Gheorghe Flutur a demonstrat, pentru cei care nu erau deja convinşi, că în fuga sa pentru îndeplinirea obiectivelor propuse calcă pe cadavre.

Dintru început trebuie să fac precizarea că în sala mare a Casei de Cultură au putut pătrunde doar persoanele care au avut invitaţii. Şi cum organizatori au fost Consiliul Judeţean Suceava şi Ansamblul Ciprian Porumbescu era de aşteptat să existe o corelare a numărului de invitaţii cu locurile existente în sală.

Nu a fost aşa, ceea ce a însemnat oameni lăsaţi în picioare, certuri, pălării aruncate de pe scaune şi limbaj trivial.

Printre cei care au suportat acest test al umilinţei s-au numărat şi persoane care au avut o contribuţie importantă în promovarea folclorului din zona Bucovinei.

Unii dintre ei, chiar dacă nu au fost nominalizaţi pentru titlul de cetăţean de onoare al judeţului, au simţit o oarecare mulţumire sufletească măcar prin invitaţia primită.

Ce a fost în sufletul acelor oameni când pe locurile lor au găsit alte persoane ori li s-a cerut să se ridice numai ei pot şti.

Poate că durerea le-a fost oarecum alungată de spectacolul în sine, unul de înaltă ţinută, dar şi de câteva gafe ale preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur, care a ţinut, din nou, să iasă în evidenţă.

Prima dată a comis-o când i-a acordat titlul de cetăţean de onoare al judeţului Suceava „domnului” Ştefania Rareş, dovedind că valorile Ansamblului „Ciprian Porumbescu” nu înseamnă pentru el decât un moment electoral.

Flutur nu s-a dezis nici după ce pe scenă au urcat toate persoanele care au primit titlul de cetăţean de onoare şi s-a aşezat în mijlocul lor pentru o fotografie care va fi folosită, cu siguranţă, pentru propagandă.

Nu a spus asta niciodată cu glas tare, dar nici nu a dezarmat. S-a gândit că orice şut în dos poate însemna un pas înainte. Nu s-a împăcat niciodată cu marginalizarea la capătul ţării. A inventat tot felul de manifestări pentru a aduce la Suceava preşedinţi, miniştri şi ambasadori. Cu alte cuvinte a lucrat la imagine, conştient că numai aşa va rămâne în atenţie. Başca, în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean, cel puţin o treime din timp şi l-a petrecut prin Modrogan şi alte locaţii preferate de liderii PD-L şi preşedintele României.

Conjunctura i-a fost favorabilă, iar plecarea PSD de la guvernare l-a împins din nou în lumina reflectoarelor, acolo unde îi place cel mai mult. S-a trezit peste noapte şeful campaniei electorale a lui Traian Băsescu. În zilele rămase până la alegeri va ara ţara în lung şi-n lat pentru a-i asigura actualului preşedinte un nou mandat.

Răsplata pe care o aşteaptă este funcţia de prim-ministru, chiar dacă va fi marioneta lui Traian Băsescu.

Numai că socoteala de acasă, aici unde se agaţă harta în cui, s-ar putea să nu se potrivească cu realitatea, iar în locul unei funcţii importante să mai primească un şut în partea posterioară. Nu ar fi nimic nou pentru Traian Băsescu să calce pe cadavrele celor care l-au ajutat, iar Gheorghe Flutur nu cred că poate fi exceptat de la această regulă mârşavă. Ce-i rămâne lui Flutur în acest caz? Să revină acasă, într-un judeţ devenit deja prea mic pentru el.

Partea optimistă a scenariului ar fi ca, într-adevăr Flutur să ajungă prim-ministru. Pentru Suceava ar putea însemna o relansare din toate punctele de vedere. Pariază cineva pe Flutur prim-ministru?

Ultimul comunicat de presă trimis are menirea să ni-l prezinte pe Petru Luhan drept salvatorul naţiei. „Acţiune în forţă: Luhan convingător în faţa investitorilor germani”, cam aşa sună titlul materialului pe care europarlamentarul ar vrea să-l citească prin media locală. Şi tot din acest comunicat am aflat că Petru Luhan a prezentat potenţialul cultural şi natural al României. Mă apucă râsul când citesc despre faptele de vitejie ale lui Luhan. Cum o putea să vorbească el despre cultură când habar n-are că Simion Florea Marian, considerat unul din cei mai de seamă folclorişti şi etnografi români, a murit acum mai bine de 100 de ani. Iar Petru Luhan, în perioada în care era angajat al Consiliului Judeţean Suceava, le cerea oamenilor din această instituţie să-l cheme la şedinţă pe Simion Florea Marian.

„Discursul său a continuat cu prezentarea regiunii de Nord-Est, accentuând că această regiune se remarcă printre altele, prin piaţa internă de produse bio de o calitate superioară”, se mai arată în comunicatul trimis de la biroul lui Petru Luhan.

Nu sunt deloc convins că europarlamentarul are prea multe cunoştinţe despre ceea ce înseamnă „bio” şi despre piaţa internă în acest domeniu. Nu cred că Luhan a trecut pe la sate, printre ţărani, să vadă cum multe produse sunt stropite cu substanţe chimice şi ajutate la dezvoltare cu îngrăşăminte, iar apoi el le cumpără drept produse „bio”.

Acelaşi personaj se mai laudă că a avut întâlniri bilaterale cu oamenii de afaceri germani. Nu specifică unde au avut loc întâlnirile şi ce le-a spus Petru Luhan afaceriştilor. Este posibil să se fi întâlnit la vreun restaurant, la o cafea, normal, iar tema discuţiilor să fi fost cum să câştigi 5.000 de euro în România fără să faci nimic.

În urmă cu două săptămâni, cu ocazia unei conferinţe de presă susţinută la sediul Direcţiei Agricole, directorul economic al instituţiei, alături de care se afla Ştefan Indianu, l-a criticat pe Gheorghe Flutur pentru că nu s-a implicat în organizarea „Zilelor Agricultorului”. „Ar trebui să punem umărul împreună, atât noi, cât şi Consiliul Judeţean Suceava, ca să facem ceva, într-adevăr concret, şi nu numai spectacole şi festivisme la mall şi în alte părţi”, a sunat declaraţia de război a directorului economic din Direcţia Agricolă.

Reprezentanţii instituţiei au mărturisit că cei de la Consiliul Judeţean au fost total dezinteresaţi de manifestarea care a început astăzi şi se va încheia duminică, deşi acest lucru nu implica vreo contribuţie financiară.

După ce rumegat cam o săptămână acest atac, Flutur a pus mâna pe telefon.

L-a sunat pe Ştefan Indianu şi l-a luat la rost pentru că a avut tupeul să-l critice pe el, cel care le ştie pe toate. „M-a tratat ca pe o slugă”, s-a exprimat Indianu. Directorul Direcţiei Agricole susţine că Gheorghe Flutur l-a ameninţat că o să aibă mari probleme în momentul în care instituţia pe care o conduce va ajunge în subordinea Consiliului Judeţean.

„Vă înşelaţi – i-a răspuns Indianu – pentru că în secunda doi îmi dau demisia. Nu voi lucra niciodată cu dumneavoastră”, este replica pe care Flutur nu o va uita cu siguranţă, mai ales că toată lumea îl ştie un tip răzbunător.

Pentru Ştefan Indianu zilele în fruntea Direcţiei Agricole sunt numărate, mai ales după evenimentele de ieri, când partidul din care face parte, PSD, a ieşit de la guvernare. Merită apreciată verticalitatea lui Ştefan Indianu şi faptul că nu şi-a rupt spinarea de la plecăciuni la primul telefon din partea celui care vrea să acapareze întreg judeţul şi să-l subjuge intereselor personale şi de partid.

Altfel nu-mi pot explica cum se face că în decurs de numai o săptămână vom avea trei festivaluri pe teme agricole. Da, da. Aţi auzit bine. Trei. Unul a avut loc deja săptămâna trecută, când preşedintele Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur a ţinut să-i aducă la Iulius Mall pe producătorii din judeţ. Festivismul a fost la el acasă, cu buciumaşi urcaţi pe toate turnurile, expoziţie de vaci şi cai prin oraş. Recunosc că nu am cumpărat nimic de la această expoziţie, dar mai multe cunoştinţe mi-au mărturisit că preţurile au fost mai mari decât în magazine, absolut bizar mai ales pentru un târg de profil.

Şi pentru a continua pe aceeaşi linie, la sfârşit de săptămână vor fi organizate alte două festivaluri. La concurenţă cu „Zilele agricultorului”, manifestare pusă la cale de PSD-istul Indianu, va avea loc „Târgul Lăptarilor”, organizat de PD-L-istul Şerban.

Între cei doi au avut loc deja câteva schimburi de amabilităţi, la care mă aştept să se ralieze şi şefii pe linie de partid. Oricum, cele două manifestări vor fi ca două campanii electorale. La Suceava se vor prezenta social-democraţii, iar la Câmpulung Moldovenesc democrat-liberalii. Iar dacă vreunul din tabăra adversă va călca pe terenul festivalului organizat de celălalt va fi mare minune. Cât despre agricultori, crescători de animale şi producătorii invitaţi să participe la aceste manifestări nu cred că-i pasă nimănui. Vor fi o masă de manevră, preelectorală dacă vreţi, căreia politicienii locali trebuie să i se adreseze şi să se laude cu ce vor face ei.

Fost membru PSD şi purtător de cuvânt al acestui partid pentru o scurtă perioadă, Emil Ursu era unul dintre puţinii directori din Suceava care nu mai avea nici o afinitate politică. Pentru Gheorghe Flutur, preşedintele în exerciţiu al Consiliului Judeţean Suceava şi al PD-L Suceava, era o situaţie de neconceput. Mesajul către Emil Ursu a fost clar, iar omul a înţeles că ori devine portocaliu, ori instituţia pe care o conduce va mai vedea bani la Sfântul Aşteaptă.

Pentru că, nu-i aşa, Muzeul trăieşte din banii Consiliului Judeţean Suceava.

Emil Ursu îl urmează pe Gabriel Cărăbuş directorul Bibliotecii „I.G. Sbiera” pe linie politică, iar în ritmul ăsta nu vor mai exista decât şefi de instituţii portocalii în judeţ.

Nu ştiu dacă Ursu a trecut din convingere la PD-L sau doar forţat de împrejurări, dar cert este că pentru Flutur reprezintă o nouă victorie personală.

Şi când mă gândesc că acum câţiva ani era în stare să-i bage pe social-democraţi în camera de gazare, iar între timp numai că nu-i pupă pe frunte pentru a se înregimenta în armata PD-L. Asta acum, pentru că un nou mandat al lui Traian Băsescu va genera un val de simpatizanţi PD-L, iar directorii „roşii” îşi vor vopsi rapid tricourile în „portocaliu”. Sau vor pleca acasă. După onoarea fiecăruia.

După ce Blue Air a anunţat acum vreo 10 zile că opreşte zborurile de pe Aeroportul Salcea, lui Gheorghe Flutur i-a mai fost întors un cuţit în rană. Marius Vatavu, omul pe care Flutur l-a împins de la spate pentru a ocupa funcţia de director al Companiei Naţionale „Poşta Română”, a fost demis. Sunt curios ce scuze va mai găsi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava pentru acest eşec, dar din câte îl cunosc va căuta să arunce pisica moartă în curtea altcuiva.

Vatavu (foto) nu este nimeni altul decât cel care acum un an anunţa cu surle şi trâmbiţe că a găsit formula câştigătoare pentru alegeri.

“Foarte mulţi suceveni caută reţeta succesului pentru alegerile parlamentare, iar eu am elaborat o formulă care să se apropie cât mai mult de realitate, pentru calcularea scorului individual al potenţialilor candidaţi”, explica la vremea respectivă secretarul general al PD-L Suceava.

Luat în balon de toată clasa politică, de prieteni şi presă, Marius Vatavu a fost ascuns de şeful său. Sesizând enormităţile debitate de fostul şef al Companiei Naţionale „Poşta Română”, Gheorghe Flutur i-a interzis să mai apară în public o perioadă, mizând pe faptul că oamenii vor uita „invenţia” lui Vatavu.

Poate că Marius Vatavu o fi găsit elixirul fericirii cât a stat pe la Bucureşti, iar invidioşii din fruntea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale au vrut să-l pedepsească pentru ingeniozitatea sa.

Sau poate Gheorghe Flutur s-a înconjurat doar de pupincurişti, care nu au nici o valoare şi sunt aruncaţi peste bord imediat ce oamenii cu care sunt puşi să lucreze îşi dau seama de acest mic amănunt.

Fără să ai vreo legătură cu localitatea respectivă îţi dai seama imediat de coloratura politică a primarului. Şi nu mă refer aici la afişele electorale lipite pe toţi copacii, gardurile şi clădirile, ci la o serie de materiale publicitare mult mai evidente. Bannerele “uitate” de primarii în funcţie, prin mai multe zone ale comunei pe care o conduc, sunt un mijloc de propagandă electorală eficient în orice perioadă.

Se lucrează astfel la subconştientul cetăţeanului de rând, căruia i se induce ideea că acel partid este veşnicul câştigător al alegerilor din respectiva comună.

Nesimţirea este la fel de mare atât în rândul “roşilor”, cât şi printre “portocalii”. La Ostra, de exemplu, prin comună stau agăţate mai multe bannere cu PD-L, semn că primarul de aici are carnet de partid portocaliu. În afara bannerelor cu sigla şi mesajul partidului, primarul “a uitat” unul cu chipul lui şi al preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur. Măcar de l-ar schimba, nu de alta dar din cauza calităţii proaste a materialului folosit, primarul din Ostra şi preşedintele CJ Suceava arată de parcă vin dintr-o altă epocă.

Nici social-democraţii nu sunt datori la acest capitol. La Breaza, primarul are carnet de partid semnat de Gavril Mîrza, şeful organizaţiei judeţene a PSD Suceava. În semn de recunoştinţă, primarul din Breaza a omis să mai dea jos de pe stâlpi bannerele care îi îndeamnă pe localnici să afle cât de avantajos este să-ţi pui ştampila pentru PSD.

Din păcate, nesimţirea acestor primari nu poate fi sancţionată în nici un fel. Legea electorală nu prevede sancţiuni pentru acest tip de campanie electorală. Parlamentarii au lăsat totul la mâna primarilor, iar moralitatea unora dintre ei a rămas la nivelul cel mai de jos.

A dat ordin să fie instalat, unde în altă parte?, decât în celebrul pridvor de la etajul unu al Palatului Administrativ din Suceava. Flutur şi-a continuat spectacolul grotesc cu care ne-a obişnuit în ultima vreme şi a tras clopotul sub ochii ziariştilor. Nu înainte ca muncitorii care l-au montat să-i facă proba de sunet şi să deranjeze salariaţii din Consiliul Judeţean şi din Prefectură.

Clopotul lui Flutur a fost folosit până acum la manifestările organizate sub oblăduirea Consiliului Judeţean în ultimul an. Cineva s-a gândit că este prea mic şi ar trebui unul mai mare. Zis şi făcut. Iar vechiul clopot a fost reciclat şi trimis pe holul Consiliului Judeţean.

Ca o sugestie, Flutur ar putea să-l folosească pentru a-şi chema servitorii la apel. Un dangăt de clopot să, însemne, de exemplu, cafeluţa. Două sunete să fie mapa de serviciu şi tot aşa mai departe.

Până acum nu am reuşit să aflăm cine a contribuit la realizarea „complexului bucovinean” din holul Palatului Administrativ din Suceava. Flutur se jură că au fost sponsorizări, pentru că legea nu-i permite să arunce bani pe astfel de investiţii. Cine şi cât a dat nimeni nu ştie. Iar fiecare întrebare despre acest subiect nu face decât să-l irite pe preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, care a evitat până acum să dea un răspuns clar. Trecerea timpului nu aduce decât mai multă ceaţa peste activităţile coordonate de Gheorghe Flutur. E un joc periculos de lumini şi umbre, iar dacă la un moment dat îl va scăpa de sub control Flutur riscă multe. Şi s-ar putea ca dangătul clopotului să sune altfel.