Opiniile exprimate de ÎPS Pimen au fost cuprinse într-un material intitulat „Fondul Bisericesc confiscat de regimul comunist, astăzi în buzunarele mafiei lemnului”, multiplicat în 5.000 de exemplare şi distribuit prin toate colţurile judeţului.

Ca şi în broşura „Fondul Bisericesc, documente de proprietate, fapte de refuzare şi de tergiversare a retrocedării Fondului-expunere pe scurt”, principala ţintă a ÎPS Pimen este Gheorghe Flutur.

Preşedintele PD-L Suceava este catalogat drept „duplicitar” şi asta pentru faptul că înainte de a ajunge în funcţii publice importante a susţinut retrocedarea celor 192.000 de hectare de pădure solicitate de Fondul Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina, iar după ce a ajuns ministru al Agriculturii şi-a schimbat radical discursul.

Nici Orest Onofrei, fost prefect de Suceava, actualmente senator din partea PD-L, nu este sărit din „ecuaţia” criticilor.

„Vechea Fundaţie reactivată are pentru domnul Flutur şi pentru domnul Orest Onofrei, şi nu numai, o „mare lipsă”, şi anume nu are statut de persoană juridică de drept public, cum a avut acea dinainte de 1948, ci statut de persoană juridică de drept privat. Oare să nu ştie Domniile Lor că Fundaţia actuală, potrivit prevederilor Constituţiei şi legilor actuale nu poate avea acest statut?”, se arată în materialul semnat de ÎPS Pimen. Înaltul prelat a amintit şi faptul că propunerea de reînfiinţare a Fondului Bisericesc, ca persoană juridică de drept public a fost respinsă de Camera Deputaţilor.

„Ce ar trebui să înveţe domnul Orest Onofrei din toate acestea? Unde-i lege nu-i tocmeală, şi nici motive de refuzare sau tergiversare a retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist!”, este concluzia ÎPS Pimen.

Punctul de vedere integral al deputatului social-democrat îl redau mai jos:

„Dimineaţa zilei de astăzi, 4 mai 2010, mi-a provocat o mare mâhnire, am fost, probabil, printre puţinii membri PSD care nu au primit sms-ul otrăvit care m-a dat ca fiind plecat în tabăra independenţilor. Noroc de prieteni, din partid şi din presă, care au fost deranjaţi de modul în care cineva încearcă cu orice preţ să mă denigreze, în condiţiile în care sunt înscris în competiţia internă de partid pentru preşedinţia PSD la Suceava. Lor vreau să le mulţumesc şi chiar dacă mă repet, vreau să reafirm hotărârea mea de a candida, pentru că nimeni şi nimic nu mă poate opri. Cred în şansa PSD şi vreau să construim echipa care să ne aducă în situaţia de a fi din nou primii. Am acum alte preocupări, mă gândesc mai degrabă la ceea ce va trebui să facem împreună după alegerile din 15 mai şi nu mă interesează cine a trimis acel sms otrăvit, poate fi cineva din partid, dar în acelaşi timp poate fi cineva de la PDL, pentru că lui Gheorghe Flutur nu îi este indiferentă starea din PSD şi modul în care noi ne propunem să redevenim din nou primii în judeţ.

Am declarat că nu voi candida decât la funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, este o hotărâre definitivă şi irevocabilă pentru că mi se pare incorect să spun altui coleg să se dea la o parte, în condiţiile în care competiţia internă va fi câştigată de altcineva.

Nu am plecat niciodată din acest partid, nu am făcut parte din niciun alt partid, aici m-am născut ca om politic, iar datoria mea morala este faţă de PSD şi faţă de membrii de partid, colegii mei, care m-au susţinut şi sper să mă susţină şi de acum înainte şi evident faţă de alegătorii care mi-au acordat încrederea lor când am fost ales europarlamentar şi mai apoi deputat în colegiul 4 Fălticeni”,

Cătălin Ioan Nechifor, deputat PSD, dependent de colegiul 4 Fălticeni

4 mai 2010

La Suceava, firma Restaco este una dintre cele mai generoase. Potrivit datelor oficiale, firma administrată de Mihai Bradu a „virat” în conturile PDL suma de 110.000 de lei.

Interesant este că în toamna lui 2008, aceeaşi firmă avea datorii mari către bugetul de stat. Din datele furnizate la acea vreme de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Restaco datora 1,38 de miliarde de lei vechi către buget. O altă firmă administrată de Mihai Bradu, Restaco Group, adunase datorii de 365 de milioane de lei vechi către bugetul de stat.

Interesant este că Mihai Bradu a reuşit să se plieze după vremuri. În perioada de glorie a PSD-ului, Restaco a câştigat mai multe licitaţii, iar lucrările efectuate la câteva monumente istorice din judeţ au făcut chiar şi obiectul unor anchete penale, în urma cărora s-a stabilit că devizele au fost umflate la modul nesimţit.

Printre cei care au sponsorizat campaniile electorale din 2009 se numără şi europarlamentarul Petru Luhan, fosta mână dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur. Luhan a donat partidului suma de 16.573 de lei, bani care s-au dus şi pentru propria campanie electorală de la alegerile europarlamentare din primăvara anului trecut.

Merită urmărit ce se va petrece în continuare în organizaţia judeţeană a PNL Suceava şi mai ales dacă Băişanu va reuşi să-i ţină în mână pe răzvrătiţi. Marius Ursaciuc este unul dintre oamenii cu state vechi de plată în partid, care a adus multe voturi în fiecare campanie electorală, aşa încât să-l arunci ca o măsea stricată ar putea echivala cu marea schismă.

Preşedintele PNL Suceava ştie cum stă situaţia, iar acesta este şi motivul pentru care nu a reacţionat astăzi, când primarul din Gura Humorului l-a contrazis făţiş în cadrul unei conferinţe de presă.

Concret, Alexandru Băişanu a susţinut că proiectul pârtiei de schi din Gura Humorului este o afacere 100% liberală. Ştiind în ce barcă se află şi cine împarte dreptatea pe moment, Ursaciuc a replicat şi a spus că fără Gheorghe Flutur nu se făcea nimic.

Ceea ce uită Marius Ursaciuc să spună este că în timpul guvernării Tăriceanu, în perioada în care Gheorghe Flutur plecase deja de multă vreme din PNL, de la Bucureşti a primit fonduri uriaşe pentru acest proiect. Meritul lui Flutur în anii 2007-2008 a fost nu zero, ci mult negativ, pentru că toţi liberalii care auzeau de el erau în stare să-l omoare de mai multe ori pentru că i-a trădat. Din păcate, Ursaciuc nu a reuşit să finalizeze proiectul, iar acum stă la mâna altora.

Mai bine zis a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava şi a ministrului Dezvoltării şi Turismului, inegalabila Elena Udrea. Primăria Gura Humorului este într-o jenă financiară puternică, iar salvarea poate veni de la duşmanii lui Alexandru Băişanu, adică membrii de vază din PD-L. Un prima semn de pace i-a fost transmis lui Ursaciuc la ultima şedinţă de Consiliu Judeţean, când prin voia lui Flutur către Gura Humorului s-a direcţionat o sumă consistentă de bani, comparativ cu celelalte oraşe care au reclamat probleme financiare. Sâmbătă, la inaugurarea pârtiei de la Gura Humorului va fi prezentă şi Elena Udrea, iar Marius Ursaciuc nu-şi permite luxul de a le da peste nas celor care l-ar putea ajuta în aceste momente de criză.

A-i cere primarului din Gura Humorului să-şi asume acest proiect ca pe un succes total al liberalilor, Alexandru Băişanu vrea să-i semneze lui Marius Ursaciuc condamnarea la moarte. Îl pune între ciocan şi nicovală şi îi forţează mâna. Nu ar fi exclus ca în scurt timp să-l auzim pe Flutur fluturând simpatia lui Ursaciuc pentru PD-L, iar pe Băişanu înfierând trădarea primarului din Gura Humorului.

Dintre municipii, suma cea mai mică a primit-o Vatra Dornei. Este singurul municipiu din judeţ care are primar PNL, în celelalte situaţii, respectiv Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Rădăuţi fiind alocate sume mult mai consistente.

Şi la oraşe situaţia se prezintă similar. Excepţia este Gura Humorului, localitate căreia i s-au repartizat aproape 600.000 de lei din cota defalcată din impozitul pe venit. În rest, diferenţele sunt enorme. De exemplu, Solca, oraş cu primar PSD, va primi de patru ori mai puţin faţă de Frasin, „urbe” care are privilegiul de a fi ales un primar de la PD-L. În privinţa oraşelor, cei mai vitregiţi sunt cei de la Cajvana, localitatea de baştină a lui Gavril Mîrza, acolo unde primarul este membru PSD. Pentru Cajvana s-a alocat ridicola sumă de 66.000 de lei, de patru ori mai puţin decât s-a alocat unei comune ca Vatra Moldoviţei, care va primi 265.000 de lei.

Exemplele continuă şi cu celelalte comune conduse de primari social-democraţi, cărora li s-au repartizat sume ridicole de 17.000 de lei, 27.000 de lei sau 33.000 de lei, comparativ cu cele conduse de primari PD-L, care vor primi, de regulă sume cuprinse între 100.000 de lei şi 200.000 de lei.

Excepţie fac primarii independenţi, care au primit sume asemănătoare celor repartizate localităţilor cu primari democrat-liberali.

Semnalul este extrem de clar. Cine nu sare în barca PD-L, cel puţin la nivel de simpatie declarată public, va avea de suferit.

Flutur a împărţit dreptatea doar pe criterii politice, fără să ţină cont că cei care vor avea de suferit sunt oamenii din localităţile respective. E încă o dovadă că politica şi administraţia sunt mână în mână, iar pentru atingerea scopului final nu se respectă nici o regulă de bun simţ.

Nici o referire despre sursă. Totul apare ca şi cum ziariştii dă Bucureşti ar fi vorbit cu împricinaţii. Nu neg că aceste convorbiri nu s-au înregistrat, dar sunt convins 100% că un om nu poate spune exact aceleaşi vorbe în zile diferite.

Ca dovadă, puteţi citi ziarul „Gândul”, de astăzi şi „Monitorul de Suceava”, de sâmbătă şi luni.

„A fost doar o idee venită de la ei (n.a. – a meşterilor populari), nu am analizat-o în nici un fel. Preşedintele Flutur habar nu a avut, nu am discutat cu el despre asta”, este declaraţia lui Dragoş Juravle, director în Consiliul Judeţean Suceava, despre paternitatea nebuniei realizării statuii de gheaţă cu chipul Elenei Udrea. La fel, şi într-un ziar şi în altul. Şi declaraţia lui Gheorghe Flutur preşedintele Consiliului Judeţean Suceava este trasă la indigo: „Nu face nimeni nici o statuie, dezaprob acest mod de gândire. Celui care a spus asta o să-i cer notă explicativă şi va fi sancţionat, dacă are asemenea fantezii. Nu se poate aşa ceva, e sinucigaş”.

Exemplele pot continua, pentru întreg articolul de astăzi din „Gândul” nu face decât să fure declaraţiile şi ideile din „Monitorul de Suceava”.

Nici măcar nu ştiu cine a făcut asta, pentru că articolul este semnat „D.R.”, şi nici nu cred că mai contează. Nu este prima dată când marii ziarişti de la Bucureşti fură, şi o spun cu toată responsabilitatea, articole din presa locală şi se împăunează cu aceste realizări.

Rar, spre deloc, este citată sursa de unde provine articolul, aşa cum ar fi normal. Sper ca într-o bună zi, un ziarist din provincie să acţioneze în judecată un ziar central pentru furt intelectual.

E singurul mijloc de a elimina neghina din presă.

Venit în funcţia de director al uneia dintre cele mai importante instituţii din judeţ pe filiera Gheorghe Flutur, actualul şef al DSV Suceava a reuşit să-şi păstreze fotoliul şi privilegiile balansând ca un Hopa Mitică. Multă lume a crezut că după plecarea lui Flutur din PNL domnia lui Petrea Dulgheru la DSV Suceava se va sfârşi. Nu a fost să fie, pentru că Petrea Dulgheru a ştiut la perfecţie să joace rolul de agent dublu, şi pentru PNL, şi pentru PD-L. Victoria în alegerile din noiembrie 2008 a democrat-liberalilor a venit cum nu se putea mai bine pentru consolidarea poziţiei lui Dulgheru. Operele puse la cale de acesta în primul mandat, din perioada 2005-2009 pot fi definitivate acum. Şi vajnicul şef al DSV Suceava nu a stat prea mult pe gânduri.

Păstrăvării, apartamente, farmacii veterinare, terenuri şi maşini, toate acestea au intrat în posesia familiei Dulgheru, pentru că trebuie spus că o parte din averea acumulată de şeful DSV nu figurează pe numele său direct.

În 2004, averea lui Petrea Dulgheru însuma vreo şase terenuri şi două imobile obţinute prin schimb. După instalarea în funcţia de şef al DSV Suceava a mai cumpărat alte trei terenuri şi un imobil în suprafaţă de 117 metri pătraţi. Nu au fost singurele „achiziţii” ale lui Dulgheru. La ieşirea din Vatra Dornei spre Dorna Arini a răsărit o păstrăvărie şi o cabană (foto jos).

Este locul preferat al lui Dulgheru unde îi adună pe fruntaşii PD-L şi îi omeneşte cu diferite ocazii.

Tot de la începutul mandatului de şef al DSV Suceava, Petrea Dulgheru a fost printre puţinii oameni din Vatra Dornei care a reuşit să acceseze fonduri europene. Cu banii obţinuţi de la Comunitatea Europeană, dar şi cu partea sa de contribuţie, care nu a fost deloc de neglijat, Dulgheru şi-a mai construit pe pârâul Rusca o păstrăvărie, bazine de creştere a păstrăvului şi o căbănuţă (foto jos).

Afacerile nu s-au limitat doar la păstrăvării. În piaţa din Vatra Dornei, familia Dulgheru şi-a deschis o farmacie veterinară, iar aici se pune întrebarea dacă nu a fost vorba de conflict de interese, de vreme ce una din autorizaţii trebuia obţinută chiar de la Direcţia Sanitar Veterinară Suceava.

O altă afacere dubioasă o reprezintă cumpărarea clădirii în care a funcţionat ani buni circumscripţia veterinară din Vatra Dornei. Spaţiul a fost concesionat familiei Dulgheru, iar după câte se pare, în urmă cu aproximativ doi ani a fost cumpărat de actualul şef al DSV Suceava.

Şi cum viaţa de nabab trebuie petrecută acasă, Petrea Dulgheru (foto jos) nu stă prin Suceava prea multă vreme.

Oamenii din Vatra Dornei îl văd zilnic pe acasă, iar deplasarea se face, evident, cu maşina de serviciu a instituţiei, şi cu carburant decontat pentru diferite activităţi în zona de munte.

Dulgheru a încercat să-şi mascheze aceste acumulări de bunuri prin câteva împrumuturi la bănci. Potrivit declaraţiei de avere din 15 iunie 2009, Petrea Dulgheru are contractate trei împrumuturi, în valoare totală de 960.000 de lei, adică 9,6 miliarde de lei vechi. O sumă uriaşă, mai ales dacă ţinem cont că veniturile sale din funcţia de director al DSV Suceava şi din vânzarea păstrăvului, cumulate cu cele ale soţiei, nu sunt dintre cele mai mari. Cârcotaşii spun că cele mai multe afaceri s-au derulat „pe spinarea” DSV Suceava.

Oamenii din subordinea lui Dulgheru ştiu mult mai multe despre ce se întâmplă în instituţie, iar reprezentanţii firmelor controlate la ordinul şefului DSV Suceava au şi ei câte ceva de spus. Şi nu puţine lucruri.

„Monitorul de Dorna” a publicat un amplu articol în care vorbeşte despre „gargara politică” a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, vicepreşedintele PD-L la nivel naţional şi ce funcţii o mai fi având Flutur. Concret, este vorba de o factură de 11 miliarde de lei vechi pe care Primăria Vatra Dornei a plătit-o luna aceasta în contul ratelor pentru gazul care nu a ajuns nici acum în localitate. „Flutur declara public că Ministerul Economiei va prelua creditul, fiind o investiţie de interes naţional, iar primăriile vor putea folosi aceşti bani pentru alte lucruri. Până acum a fost doar gargară politică. E bine ca dornenii să ştie că dacă rata n-ar fi fost plătită, Ministerul de Finanţe ne-ar fi blocat conturile, iar toţi din administraţia locală s-ar fi putut duce (ne)liniştiţi acasă”, se arată într-un material semnat de Mihai Cioată.

Nu se ştie ce a pus Flutur (foto jos) la cale, dar e foarte posibil ca totul să fie un joc politic, prin care celor din Vatra Dornei să li se arate doar pisica.

În vară, administraţia locală dorneană ar trebui să plătească alte sume importante pentru proiectul la care a aderat, dar de care nu se poate folosi pentru simplul fapt că nu e finalizat, proiect denumit pompos la vremea inaugurării „Suceava, utilităţi şi mediu la standarde europene”.

Nemulţumirea lui Gheorghe Flutur este alimentată de faptul că Vatra Dornei este unul din puţinele oraşe din judeţ unde nu se vorbeşte „portocaliu”. Mircea Rusu, candidatul PD-L la alegerile din vara lui 2008, a pierdut clar în faţa actualului primar, liberalul Ioan Moraru, iar tentativele de a-l atrage pe acesta în partid au fost sortite eşecului.

Aşa că, cea mai bună cale de constrângere rămâne cea economică. Raţionamentul este simplu: tu, ca primar, dacă vrei un nou mandat trebuie să faci ceva pentru comunitate, pentru oamenii de la care vei cere voturile. Fără bani de la centru, şansele de a finaliza şi a demara proiecte importante sunt nule. Iar Flutur ştie asta foarte bine şi se foloseşte de pârghiile economice şi relaţiile pe care le are pentru a racola primari şi pentru a-şi subordona politic întreg judeţul.

Interesant este că viceprimarul din Vatra Dornei, acelaşi Mircea Rusu, este practic invizibil, motiv pentru care Flutur a decis să-l sacrifice şi să caute un alt candidat pentru alegerile din 2012. Să fie acesta Ioan Moraru (foto jos)?

Un cuvânt important în ecuaţie îl va avea de spus şi Dumitru Pardău, deputat în Colegiul care înglobează şi Staţiunea de interes naţional Vatra Dornei, secretar al Camerei Deputaţilor şi prieten la cataramă cu Gheorghe Flutur. Până atunci, singurii care suferă sunt dornenii, nevoiţi să circule prin gropi cât roata carului, să stea în case în care caloriferele sunt abia amorţite pentru că centrala pe rumeguş nu face faţă, în special acum, la temperaturi scăzute şi să implementeze turismul pe pârtii nefinalizate sau de proastă calitate şi cu proiecte omorâte din faşă.

Personajul principal în jurul căruia se construieşte istoria a ceea ce pare cea mai mare împroprietărire a României este ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Cel puţin la vedere, pentru că multe voci spun că, de fapt, nu este decât o rotiţă într-un mecanism diabolic şi bine pus la punct, prin care forţe masonice au gândit să pună mâna pe o avere de câteva miliarde de euro.

Despre aceste legături cu fracmasoneria se ştiu destul de puţine, secretul fiind destul de bine păstrat. Chiar şi aşa, de-a lungul timpului s-a mai răsuflat câte ceva. Cum ar fi aceea că ÎPS Pimen este Templier afiliat la Loja “Fiii coloniei lui Traian” din Nordul Moldovei. În această calitate, ÎPS Pimen a avut şi câteva întâlniri importante. Pe 14 martie 1991 a avut o discuţie particulară cu Jean-Paul Coteron, preşedinte al Fundaţiei Forum Masonic din Elveţia, iar pe 8 ianuarie 2003 l-a întâlnit pe Philip Green, director pentru Europa al companiei DHL, membru în Loja Mamă (RSAA).

Discuţii pe tema masoneriei au apărut şi în vremea când secretar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor era Anton Hrib. În instituţie nu se întâmpla mai nimic fără ştirea lui Hrib, care în 10 ani nu şi-a luat nici o zi de concediu. Influenţa lui Anton Hrib asupra ÎPS Pimen a fost justificată prin aceea că arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor avea un rang inferior în cadrul lojei masonice din care ambii făceau parte.

Firesc, apare întrebarea dacă cele 166.613 hectare de pădure câştigate în instanţă de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina în numele Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor vor fi folosite în interesul Bisericii Ortodoxe Române sau uriaşa avere va fi gestionată de un grup restrâns de persoane.

Pentru a-şi atinge scopul de a prelua cele aproape 200.000 de hectare de pădure, între membrii fondatori ai Fundaţiei Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina s-au numărat persoane cu o mare influenţă, la fel cum se întâmplă şi cu actuala structură de conducere a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, respectiv Adunarea Eparhială.

Printre aceştia se află Gheorghe Flutur, fost senator şi ministru al Agriculturii, fost director al Direcţiei Silvice Suceava, actual preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi vicepreşedinte la nivel naţional al principalului partid de guvernământ, PD-L. Între timp, Flutur s-a retras din rândul membrilor fondatori ai Fundaţiei Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina, dar declaraţia dată în momentul în care Curtea de Apel Timişoara a acceptat retrocedarea celor 166.613 hectare de pădure pare să spună altceva. Acum o lună, Flutur a declarat: „Am fost şi am rămas un susţinător al retrocedării integrale a proprietăţilor confiscate în perioada regimului comunist. Iar acum, pentru toţi cei care au fost nedreptăţiţi, chiar dacă a durat foarte mult, justiţia din România a făcut dreptate”, cuvinte care au surprins pe multă lume.

Şi la nivelul Adunării Eparhiale se pare că lucrurile sunt gândite pentru ca influenţa să fie maximă, cel puţin la nivel judeţean. Printre membrii Adunării Eparhiale se numără Vasile Mandici, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Gheorghe Bedrule, judecător la Judecătoria Suceava, dar şi Dumitru Teodorescu, directorul publicaţiei „Crai Nou”.

Toată nebuloasa în jurul acestui subiect a fost întreţinută şi de ÎPS Pimen, care de-a lungul celor 9 ani de la iniţierea acţiunii în instanţă privind retrocedarea celor 192.000 de hectare de pădure (cele aflate pe teritoriul României, pentru că mai există alte câteva zeci de mii în Ucraina) a păstrat tăcerea. Singurele sale ieşiri au fost pentru condamnarea politicienilor care s-au opus retrocedării, pe care nu s-a sfiit să-i atace în public. Şi cam asta a fost tot. În rest, tăcere şi secretomanie, toate acestea întărind ideea că la mijloc e ceva necurat.

În primul rând, pentru Flutur este o chestiune de orgoliu în a-l racola pe Marius Ursaciuc. Poate nu pentru calităţile de administrator ale primarului din Gura Humorului, cât mai degrabă pentru a demonstra că localitatea sa de domiciliu s-a raliat politicii PD-L.

Iar motive pentru a-l „determina” să se declare simpatizant al PD-L se vor găsi în număr mare în următorii trei ani.

Primul dintre acestea a şi apărut deja, iar Marius Ursaciuc este conştient că va fi la mila guvernanţilor şi a lui Gheorghe Flutur.

Este vorba de proiectul POPAS, privind realizarea unei pârtii şi a unui telescaun în zona Ariniş, dar şi a altor facilităţi pentru petrecerea timpului liber, respectiv trei terenuri de sport, o piscină în aer liber şi una acoperită şi un bazin de înot pentru copii.

Proiectul ambiţios a fost susţinut puternic de Guvernul condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu, care a şi alocat fonduri importante. Chiar şi aşa, obiectivele pe care Primăria Gura Humorului şi le-a propus nu au fost finalizate.

Asta înseamnă alţi bani, iar o Primărie mică, aşa cum este cea din Gura Humorului, nu-şi poate permite să achite milioane de euro. Numai în cadrul proiectului POPAS, administraţia locală din Gura Humorului trebuie să asigure o finanţare de aproape 4 milioane de euro, fără a mai pune la calcul şi alte lucrări şi plăţi curente, ceea ce înseamnă faliment.

Acesta este şi motivul pentru care Marius Ursaciuc a susţinut intrarea PNL la guvernare alături de PD-L. Ar fi avut astfel pârghii pentru a nu depinde total de Gheorghe Flutur. Cum cei mai mulţi colegi de-ai săi au avut altă opţiune, liberalii au ajuns în opoziţie.

Consecinţa nu este greu de ghicit în cazul lui Marius Ursaciuc. Ori alege să treacă în tabăra lui Flutur, care va îl va prezenta presei pe primarul din Gura Humorului ca pe un trofeu, ori riscă să meargă pe sârmă, într-un echilibru instabil în care-ţi poţi frânge gâtul oricând.

Să luăm pe rând măreţele realizări bifate de Flutur. Mai întâi ar fi „deblocarea” drumului Suceava – Vatra Dornei, lucrare pentru care Gheorghe Flutur se bate cu cărămida în piept.

În primul rând lucrările la acest drum nu au fost finalizate, iar şoferii care circulă frecvent pe această rută simt asta atât în privinţa confortului, a timpului petrecut pe drum, cât şi a costurilor cu reparaţiile. Poate că Flutur a văzut doar tronsonul dintre Gura Humorului şi Suceava, pentru că mi-e greu să cred că a circulat şi spre Câmpulung Moldovenesc. Această porţiune este plină de „praguri” uitate de constructor, în care după o zonă bună pur şi simplu îţi rupi maşina. Mai este şi zona Prisaca Dornei, unde „europeanul” arată mai mult a drum de ţară, dar şi porţiunea dintre Gura Humorului şi Bucşoaia, unde noul pod nu a fost finalizat, iar cel vechi este destul de impropriu circulaţiei rutiere. Nu trebuie uitate nici trecerile de nivel peste calea ferată, locurile unde şoferii trebuie să dea probe de îndemânare. Şi ca să spunem adevărul până la capăt, Consiliul Judeţean Suceava nu a fost implicat deloc în modernizarea acestui drum, iar arogarea meritelor pentru finalizarea unor lucrări care au întârziat câţiva ani mi se pare nu numai aroganţă, ci şi prostie. Firesc era ca Gheorghe Flutur să-şi ceară scuze pentru această întârziere „istorică”, şi nu să se laude de parcă ar fi tăiat panglica la Burj Dubai.

A doua mare realizare a lui Gheorghe Flutur este „relansarea turismului” prin proiectul „Paşte în Bucovina”. Nu ştiu cine îi livrează preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava datele, dar fie că le umflă serios, fie că aşa sunt cerute de la cabinetul numărul 1 pentru a da bine la prostime. În timp ce Flutur se laudă cu relansarea turismului, cei de la Statistică spun că gradul de ocupare al pensiunilor a scăzut, aspect confirmat şi de proprietarii de hoteluri şi pensiuni.

O altă realizare importantă este adjudecarea unui mandat de europarlamentar de către Petru Luhan. Realizarea ar fi că am scăpat de acest Luhan, care primea salarii nesimţite în calitate de administrator al judeţului fără să ştie măcar ce se întâmplă în ograda sa. Să califici drept realizare alegerea lui Petru Luhan în Parlamentul Europei mi se pare o mare gogomănie. Păi dacă Luhan a fost în stare să-l cheme la şedinţele organizate de el pe Simion Florea Marian, celebru folclorist şi etnograf decedat acum 103 ani, la ce trebuie să ne mai aşteptăm în calitate de europaralamentar?

Şi ca şi cum aceste „succesuri” nu au fost suficiente, Gheorghe Flutur ne ameninţă că în 2010 va fi anul „marilor proiecte europene”. Poate că oul uriaş din centrul Sucevei va face pui, pe care Flutur îi va trimite în toate ţările Uniunii Europene şi Ucraina drept ambasadori ai judeţului.

Aşa a ajuns PD-L în ultimele zile, mai ales după ce au aflat rezultatele ultimelor sondaje despre scorul alegerilor de duminică. Dovada? Se poate vedea mare în centrul municipiului Suceava, pe Casa de Cultură. După ce au menţinut mash-ul cu Traian Băsescu şi referendumul încă 8 zile după finalul scrutinului, democrat liberalii suceveni au atacat din nou. Şi tot sub centură. Au înlocuit acel mash cu un altul interzis atât de Biroul Electoral Judeţean, cât şi de Biroul Electoral Central.

În acel mash, Mircea Geoană, contracandidatul lui Traian Băsescu în lupta pentru Cotroceni, apare de lideri social-democraţi ca Viorel Hrebenciuc, Adrian Năstase, Ion Iliescu şi Marian Vanghelie. Mesajul este următorul: „Dacă ei câştigă, tu pierzi. Să nu-i lăsăm!” şi a fost instalat din ordinul lui Gheorghe Flutur şi Ion Lungu.

Prin ceea ce au făcut, liderii PD-L cred că şi-au făcut un deserviciu, pe lângă faptul că s-au descalificat total. Au demonstrat că legea este pentru ei o cârpă bună de şters pe jos. Altfel nu poate fi explicată atitudinea sfidătoare la adresa deciziilor luate atât de BEJ Suceava, cât şi de BEC.

„Este interzisă folosirea semnului electoral înregistrat de un candidat la Biroul Electoral Central de către persoane care nu au acceptul acestuia, iar materialele electorale care fac obiectul plângerii contravin ordinii de drept statuate, fiind necesară îndepărtarea acestora”, se arată în Decizia nr. 33 din 26 noiembrie 2009 a BEJ Suceava, rămasă definitivă acum câteva zile după ce BEC a respins contestaţia celor de la PD-L.

Încălcarea acestor decizii nu denotă altceva decât teamă şi disperare. În ultimele zile din Al Doilea Război Mondial, Hitler a scos la luptă pe străzile Berlinului adolescenţi de 14-15 ani sperând că va învinge Armata Roşie şi Forţele Aliate. Tot aşa, nici democrat liberalii în frunte cu Gheorghe Flutur nu par să accepte că sfârşitul e aproape.

Foarte corect, numai că această problemă trebuia să şi-o fi pus când a fugit din PNL. Nu ştiu cum l-a determinat Gheorghe Flutur să-l urmeze la nou înfiinţatul PD-L, dar pentru interesele municipiului Suceava ar putea fi o eroare cu bătaie foarte lungă.

De altfel, Lungu are în spate experienţa „izolării”. Anul trecut, când a plecat de la PNL, în timpul Guvernului Tăriceanu, municipiul Suceava a fost tăiat de la fonduri. În locul sumei de 450 de miliarde de lei vechi cât ar fi trebuit să ajungă la Suceava din partea Guvernului, s-a trimis doar a zecea parte, adică în jur de 45 de miliarde de lei vechi. Acesta a fost preţul plătit de suceveni pentru pasul făcut de Ion Lungu spre PD-L.

Un nou Guvern după 6 decembrie, cu PSD şi PNL la timonă, va avea aceleaşi efecte pe plan local. Iar gropile din cartierele Sucevei nu vor dispărea spre sfârşitul anului 2011, aşa cum se anticipează, ci prin 2015.

Şi dacă plecarea lui Ion Lungu ar putea fi trecută cu vederea, nu ştiu dacă despre Gheorghe Flutur se poate vorbi în aceiaşi termeni. La liberali mă îndoiesc că mai are vreo uşă deschisă, mai ales că i-a trădat când le-a fost lumea mai dragă şi într-un moment în care deţinea funcţia de ministru al Agriculturii, poziţie din care putea ajuta mult mai concret judeţul Suceava. Cât despre o trecere la PSD, e o variantă şi mai improbabilă, ţinând cont că îl are în faţă pe Gavril Mîrza.  

Gheorghe Flutur l-a preferat însă pe Traian Băsescu, iar această apropiere periculoasă nu va rămâne fără urmări pentru întreg judeţul, în cazul în care Mircea Geoană este ales preşedinte al României.

Cât despre asigurările pe care Gavril Mîrza le dă, acestea sunt doar apă de ploaie. Mîrza ştie foarte bine că Suceava va fi copilul oropsit, iar declaraţia de acum câteva zile, “Judeţul Suceava nu este un judeţ orfan şi nu depinde de Traian Băsescu, Emil Boc sau Gheorghe Flutur”, poate fi trecută la campanie electorală ieftină.

Partea bună pentru Flutur&compania ar fi un nou mandat pentru Traian Băsescu. Ar avea un cuvânt de spus la Bucureşti, acolo de unde împart banii. Altfel, intrăm în opoziţie pentru cel puţin trei ani din cauza unor orgolii şi a unor calcule politice greşite.

Comparativ cu toamna anului trecut, când la alegerile parlamentare PD-L a fost preferat de aproximativ 45% dintre sucevenii care s-au prezentat la urne, rezultatele parţiale de ieri arată o scădere semnificativă a interesului faţă de acest partid şi, implicit, candidatul susţinut de ei, Traian Băsescu. Concret, cifrele încă neoficiale din numărătoarea paralelă a celor de la PD-L arată că Traian Băsescu a obţinut puţin peste 39% dintre voturi. O matematică simplă indică o scădere de 6% în decurs de un an de zile, asta în condiţiile în care campania dusă de democrat-liberali la nivelul judeţului Suceava pentru susţinerea lui Traian Băsescu a fost extrem de agresivă.

În privinţa electoratului PSD şi a candidatului acestui partid pentru cea mai înaltă funcţie în stat, se remarcă o stagnare. În noiembrie 2008 au votat pentru candidaţii PSD în jur de 31% dintre cei prezenţi la urne, iar acum avem cam acelaşi procent. În schimb, candidatul liberal Crin Antonescu are o vizibilitate şi o susţinere mai mare decât filiala locală a partidului. Dacă la alegerile parlamentare de anul trecut PNL a fost creditat cu ceva mai mult de 14% din voturi, acum, Crin Antonescu a reuşit să convingă peste 16% dintre alegătorii prezenţi la urne, cu circa 2% mai mult faţă de scorul partidului din 2008.

Restul procentelor pierdute de PD-L se regăsesc la alţi candidaţi. Concluzia este că Gheorghe Flutur nu a mai reuşit să convingă electoratul sucevean aşa cum o făcea la alegerile locale şi parlamentare din 2008. Ar putea fi un semn pentru preşedintele Consiliului Judeţean Suceava că puterea erodează, iar acţiunile populiste şi costisitoare nu sunt neapărat şi aducătoare de voturi.

Într-un dispreţ total faţă de lege, Ilie Gherman s-a postat astăzi în sediul secţiei de votare de la Slatina şi le-a interzis jurnaliştilor să-şi facă datoria. Pentru că acolo s-au semnalat mai multe nereguli privind procesul electoral, echipele posturilor Plus TV şi Realitatea TV s-au deplasat în zonă. Acreditările şi actele prezentate de jurnalişti s-au dovedit doar maculatură pentru primarul Ilie Gherman, care i-a dat afară pe reporteri şi cameramani chiar sub ochii membrilor Biroului Electoral Judeţean Suceava.

Din fericire, fapta nu a rămas fără urmări, iar preşedinta BEJ Suceava le-a cerut jandarmilor să-l evacueze pe primarul recalcitrant, să-i sigileze biroul de serviciu şi să nu-i mai permită accesul în secţia de votare de la Slatina.

Cu aceşti oameni defilează partidele noastre. În cazul de faţă PD-L, care l-a luat sub aripa-i protectoare pe Ilie Gherman în ciuda numeroaselor scandaluri în care a fost implicat de-a lungul timpului.

Modelul de mârlănie, brevetat cu succes de Traian Băsescu, îşi găseşte echivalentul la scară mai mică la Slatina. Iar dacă ar fi fost o chestie de moment s-ar fi găsit poate şi circumstanţe atenuante. Ceva similar s-a întâmplat şi la alegerile locale din 2008, când Ilie Gherman era implicat direct şi candida la funcţia de primar.

Poate pentru „curajul” său va primi şi un premiu din partea lui Gheorghe Flutur, şeful său pe linie de partid, pentru că mi-e greu să cred că preşedintele Consiliului Judeţean Suceava va lua atitudine împotriva huliganului Gherman.