Se numeşte Muzeul Torturii Medievale şi, chiar dacă nu am fost la Auschwitz, cred că ar rivaliza prin metodele folosite acum câteva sute de ani cu cele puse în practică de minţile diabolice ale naziştilor.

Muzeul e structurat într-un spaţiu destul de mic, iar camerele amenajate pe trei etaje sunt folosite eficient pentru a expune cât mai multe instrumente de tortură folosite în Evul Mediu.

Intrarea într-un asemenea loc al ororilor costă 200 de coroane cehe, adică aproximativ 8 euro. Poate părea un pic scump, dar e preţul reflecţiei pentru istoria zbuciumată a Europei şi modul în care clasa de jos era tratată. Mai bine zis torturată.

Cehii au ţinut să precizeze că tot ce se află în acest muzeu al terorii nu aparţine doar naţiei lor, ci instrumentele au fost adunate din toată Europa.

Minţile diabolice ale Evului Mediu au inventat mese de tortură, şuruburi care îţi intră în ceafă în timp ce gâtul era prins cu o centură metalică sau „clasicele” securi pentru decapitat.

Din arsenalul expus acolo nu lipsesc nici instrumentele de torutură care s-au folosit şi pe teritoriul României, cum ar fi roata sau „jugul”.

Un instrument care m-a îngrozit este fierestrăul. Nu am crezut că poate fi folosit în scopuri atât de cumplite, cum ar fi imobilizarea unui om legat cu picioarele în sus şi secţionarea acestuia cu fierăstrăul.

Dintre „piesele” expuse nu lipseşte nici centura de castitate, gândită în mai multe forme de oamenii medievali, un chin cumplit pentru orice femeie, dacă e să ne gândim doar la necesităţile fiziologice.