Întrebat de ce nu îşi trimite subordonaţii în control la piaţa ţărănească din faţa Prefecturii Suceava, Petrea Dulgheru a găsit un răspuns halucinant: cică această piaţă nu trebuie să respecte normele unei pieţe agroalimentare. Cu alte cuvinte, în buricul târgului se vând cuie şi termopane, nu şuncă şi brânză.

Şi pentru a-şi justifica afirmaţia că nu e vorba de o piaţă agroalimentară, şeful DSV Suceava a spus candid că nu a văzut acel banner alb cu verde care a stat agăţat printre copacii din parcul central câteva luni bune. Pentru că memoria îi joacă feste, am să-i arăt şi o fotografie lui Petrea Dulgheru. E din ziua de 8 martie. Şi pentru că acum a văzut-o şi şi-a adus aminte, cred că Petrea Dulgheru era sub imperiul vorbelor istorice pe care le-a sorbit din gura lui Gheorghe Flutur cu ocazia întâlnirilor de la Consiliul Judeţean Suceava şi de aceea nu a avut timp să vadă bannerul.

După ce a ocolit problema reclamei, Petrea Dulgheru şi-a umflat muşchii şi a recunoscut că sunt probleme pe linie de igienă la piaţa ţărănească din centrul oraşului. Curajul i s-a urcat la cap şi a anunţat că va trece la închiderea acestei pieţe. S-a înmuiat imediat şi a bătut în retragere. Închiderea nu mai era închidere, ci doar schimbarea locaţiei într-o destinaţie pe care nu a putut-o preciza. Fronda de la început s-a transformat în doar câteva minute într-o retragere lamentabilă, iar închiderea şi mutarea au devenit doar chestiuni ipotetice.

Nu e prima oară când Petrea Dulgheru se vrea cocoş. O altă scenă de vitejie de-a sa a fost acum vreo doi ani, la Mitocu Dragomirnei, când se bătea cu cărămida în piept că va amenda conducerea mănăstirii cu câteva sute de milioane de lei vechi. Ca şi acum, a fost doar un foc de paie, iar amenda de la Mitocu Dragomirnei s-a volatilizat până la Suceava. Şi atunci, ca şi acum, era implicat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur. Să fie doar o simplă coincidenţă că s-a ajuns la acelaşi deznodământ?

„Dulgheru, falimentar. Aşa să scrii”, a fost dorinţa directorului DSV Suceava. Şi pentru a mă convinge că nu este bogat, Petrea Dulgheru a înşirat lista proprietăţilor şi firmelor pe care le deţine personal sau sunt administrate de familia sa. Din activitatea farmaciei veterinare se adună un venit anual de un miliard de lei vechi, iar de la „Păstrăvul de Aur”, spune că are câştiguri anuale de 1,5 miliarde de lei vechi. Aici se mai adaugă vânzarea peştilor de la o altă păstrăvărie, undeva la 350 de milioane de lei vechi anual, plus salariul de director de 30 de milioane de lei vechi lunar. Cu alte cuvinte, familia Dulgheru adună anual în jur de 3,2 miliarde de lei anual. Repet, asta din ceea ce spune directorul DSV Suceava. În schimb, ratele la împrumuturile contractate de firmele familiei sale la bănci se ridică la circa 200 de milioane de lei vechi lunar.

„După calculele mele, am surse sigure de finanţare până în toamnă. Ulterior, am să văd ce va fi, funcţie şi de evoluţia economică. Aşa că, nu sunt deloc bogat, pentru că multe bunuri nu sunt ale mele sau ale familiei mele, sunt puse gaj pentru banii pe care i-am împrumutat”, a explicat Dulgheru.

Acesta a ţinut să spună că după preluarea funcţiei de director al DSV Suceava nu a achiziţionat terenuri, iar singura investiţie este păstrăvăria ridicată cu fonduri europene, în care partea sa de contribuţie a fost de 200.000 de euro.

„Când am venit la Direcţia Sanitar Veterinară eram bogat, dar am vrut să demonstrez că pot face treabă. De asta am venit în această funcţie, nu pentru a obţine vreun avantaj personal”, a spus Petrea Dulgheru.

Cât despre fosta circă sanitar veterinară din Vatra Dornei pe care a cumpărat-o anul trecut, Petrea Dulgheru spune că e o afacere proastă. “Pe câţiva pereţi care se dărâmă am dat 2 miliarde de lei vechi, iar în total o să mă coste, cu asigurări şi ce am de plătit timp de 8 ani, în jur de 3 miliarde de lei vechi. Asta poate fi numită o afacere profitabilă?”, s-a întrebat şeful DSV Suceava.

Venit în funcţia de director al uneia dintre cele mai importante instituţii din judeţ pe filiera Gheorghe Flutur, actualul şef al DSV Suceava a reuşit să-şi păstreze fotoliul şi privilegiile balansând ca un Hopa Mitică. Multă lume a crezut că după plecarea lui Flutur din PNL domnia lui Petrea Dulgheru la DSV Suceava se va sfârşi. Nu a fost să fie, pentru că Petrea Dulgheru a ştiut la perfecţie să joace rolul de agent dublu, şi pentru PNL, şi pentru PD-L. Victoria în alegerile din noiembrie 2008 a democrat-liberalilor a venit cum nu se putea mai bine pentru consolidarea poziţiei lui Dulgheru. Operele puse la cale de acesta în primul mandat, din perioada 2005-2009 pot fi definitivate acum. Şi vajnicul şef al DSV Suceava nu a stat prea mult pe gânduri.

Păstrăvării, apartamente, farmacii veterinare, terenuri şi maşini, toate acestea au intrat în posesia familiei Dulgheru, pentru că trebuie spus că o parte din averea acumulată de şeful DSV nu figurează pe numele său direct.

În 2004, averea lui Petrea Dulgheru însuma vreo şase terenuri şi două imobile obţinute prin schimb. După instalarea în funcţia de şef al DSV Suceava a mai cumpărat alte trei terenuri şi un imobil în suprafaţă de 117 metri pătraţi. Nu au fost singurele „achiziţii” ale lui Dulgheru. La ieşirea din Vatra Dornei spre Dorna Arini a răsărit o păstrăvărie şi o cabană (foto jos).

Este locul preferat al lui Dulgheru unde îi adună pe fruntaşii PD-L şi îi omeneşte cu diferite ocazii.

Tot de la începutul mandatului de şef al DSV Suceava, Petrea Dulgheru a fost printre puţinii oameni din Vatra Dornei care a reuşit să acceseze fonduri europene. Cu banii obţinuţi de la Comunitatea Europeană, dar şi cu partea sa de contribuţie, care nu a fost deloc de neglijat, Dulgheru şi-a mai construit pe pârâul Rusca o păstrăvărie, bazine de creştere a păstrăvului şi o căbănuţă (foto jos).

Afacerile nu s-au limitat doar la păstrăvării. În piaţa din Vatra Dornei, familia Dulgheru şi-a deschis o farmacie veterinară, iar aici se pune întrebarea dacă nu a fost vorba de conflict de interese, de vreme ce una din autorizaţii trebuia obţinută chiar de la Direcţia Sanitar Veterinară Suceava.

O altă afacere dubioasă o reprezintă cumpărarea clădirii în care a funcţionat ani buni circumscripţia veterinară din Vatra Dornei. Spaţiul a fost concesionat familiei Dulgheru, iar după câte se pare, în urmă cu aproximativ doi ani a fost cumpărat de actualul şef al DSV Suceava.

Şi cum viaţa de nabab trebuie petrecută acasă, Petrea Dulgheru (foto jos) nu stă prin Suceava prea multă vreme.

Oamenii din Vatra Dornei îl văd zilnic pe acasă, iar deplasarea se face, evident, cu maşina de serviciu a instituţiei, şi cu carburant decontat pentru diferite activităţi în zona de munte.

Dulgheru a încercat să-şi mascheze aceste acumulări de bunuri prin câteva împrumuturi la bănci. Potrivit declaraţiei de avere din 15 iunie 2009, Petrea Dulgheru are contractate trei împrumuturi, în valoare totală de 960.000 de lei, adică 9,6 miliarde de lei vechi. O sumă uriaşă, mai ales dacă ţinem cont că veniturile sale din funcţia de director al DSV Suceava şi din vânzarea păstrăvului, cumulate cu cele ale soţiei, nu sunt dintre cele mai mari. Cârcotaşii spun că cele mai multe afaceri s-au derulat „pe spinarea” DSV Suceava.

Oamenii din subordinea lui Dulgheru ştiu mult mai multe despre ce se întâmplă în instituţie, iar reprezentanţii firmelor controlate la ordinul şefului DSV Suceava au şi ei câte ceva de spus. Şi nu puţine lucruri.

Doctorului Petrea Dulgheru i-a fătat mintea un pui. Nu de găină, ci de porumbel. Şi cum porumbelul vrea să zboare, şeful DSV şi-a propus să-l prindă din urmă.

În timpul unei conferinţe de presă pe care Dulgheru a organizat-o astăzi la sediul instituţiei pe care o conduce a fost prezent şi medicul Mircea Bilius, proprietarul unui porumbel care în 2009 a devenit campion naţional la proba de maraton.

Mânat de sentimente patriotice locale, doctorul Petrea Dulgheru (foto) a propus organizarea unui concurs de viteză pentru porumbeii crescătorilor din judeţ.

Punctul de plecare ar fi muntele Ouşoru, de lângă Vatra Dornei, iar sosirea la Burdujeni.

În timp ce prezenta această propunere, Dulgheru a avut o revelaţie. S-a interesat cu ce viteză zboară un porumbel şi după ce a aflat că este vorba de o medie de 80 km/h a trântit-o.

Şeful DSV Suceava s-a declarat gata să se ia la întrecere cu porumbeii. Păsările în zbor şi el la volanul unei maşini. Unul dintre colegii prezenţi la conferinţa de presă i-a atras atenţia că între Vatra Dornei şi Suceava va întâmpina probleme cu traficul şi concursul va fi sub semnul întrebării. Credeţi că viteazul Dulgheru a cedat? Nicidecum. Avea soluţia în mânecă: să vorbească la Poliţia Rutieră să-i asigure culoar de liberă trecere pe traseul Vatra Dornei – Suceava.

Şi pentru a învinge porumbeii, doctorul Petrea Dulgheru a anunţat că este gata să apese acceleraţia până la 180 km/h.

Şi eu care credeam că Michael Schumacher s-a retras din competiţiile oficiale!

După ce i-a exterminat pe indivizii care vând carne de cal prin oboarele şi mai nou magazinele cu vitrină şi galantar, Petrea Dulgheru a trecut la acţiuni mai paşnice. Extermină peştii din iazurile de la munte. Şi nu oricum, ci în mediu organizat. Aşa se face că în decurs de numai câteva săptămâni, Dulgheru a organizat „Cupa medicului veterinar” şi „Cupa presei”, iar peste câteva zile va organiza şi „Cupa pescarilor ecologişti”. Toate la păstrăv.

Noi aşteptăm şi ziua în care Petrea Dulgheru va organiza „Cupa politicienilor”, în care momeala din cârlig să fie fluturele.

Probabil că dragostea şefului DSV Suceava pentru acest sport a prins aripi după acţiunea de la Mitocu Dragomirnei. Acum vreo două luni, era gata, gata să le aplice maicilor de la Mănăstirea Dragomirna cele mai drastice sancţiuni pentru că staţia de epurare a acestui lăcaş de cult nu funcţiona corespunzător, iar apele unui iaz au fost poluate, ceea ce a dus la moartea a sute de peşti.

Elanul lui Petrea Dulgheru (foto) a ţinut până la Suceava, mai bine zis până la primul telefon al şefului său politic, Gheorghe Flutur.

Peştii morţi au fost trecuţi la pagube colaterale, maicile au fost canonizate în timpul vieţii, iar problemele staţiei de epurare s-au evaporat. Şi toate astea pentru că la Mitocu Dragomirnei s-a constatat că maicile au doar o parte de vină, restul revenind celor de la Consiliul Judeţean Suceava şi constructorului care a realizat lucrarea.

Şi cum cea mai bună apărarea este atacul, la câteva zeci de ore de la „măsurile radicale” anunţate de Dulgheru împotriva conducerii Mănăstirii Dragomirna, Gheorghe Flutur ieşea şi înfiera public nesimţirea unor indivizi care-şi construiesc crâşme şi locuri de distracţie în apropierea lăcaşurilor de cult.

Chiar dacă este dotat corespunzător şi are fir întins la pescuit, Petrea Dulgheru ar trebui să fie atent şi unde aruncă undiţa. Nu de alta, dar la vântul de afară s-ar putea să îngheţe pe baltă.

Poluarea iazurilor administrate de Ioan Burac durează de mai bine de doi ani. Gradul de infestare a apelor cu materii fecale, substanţe organice şi alte mizerii a luat amploare însă în ultima perioadă. Aşa se face că zeci de peşti au murit în ultimele zile, iar apele erau maronii din cauza poluării intense.

„Toată mizeria vine din staţia de epurare folosită de Mănăstirea Dragomirna. Am discutat cu maica stareţă şi cu maica ce se ocupă de administrarea staţiei de epurare. Ultima mi-a râs în faţă şi îmi venea s-o bat. Respect biserica, dar nu se poate să-şi bată joc de munca mea şi de tot ce fac eu aici”, a declarat Ioan Burac.

Bărbatul a mărturisit că a ajuns în pragul disperării, mai ales că totul se repetă de doi ani, iar instituţiile pe care le-a sesizat în acest interval nu au făcut altceva decât să vină şi să constate.

Poluarea cea mai intensă este în primul iaz unde sunt deversate apele menajere, iaz care are o suprafaţă de 0,65 hectare, şi care are legătură cu un alt iaz, cu o suprafaţă de 3,2 hectare.

„Mai grav este că apa de aici ajunge în acumularea de la Dragomirna, din care este alimentată populaţia din Burdujeni. Dacă de mine şi de peştii mei nu le interesează pe maici, măcar de acei oameni care beau apă cu materii fecale poate le-o păsa”, a spus Ioan Burac (foto jos).

Inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava chemaţi la faţa locului de proprietar au recoltat probe din iaz şi au dus câţiva peşti morţi pentru analize în laborator.

„Din ce am constatat aici, apele au fost poluate de apele menajere provenite din staţia de epurare. Ori, staţia de epurare este folosită de Mănăstirea Dragomirna, aşa încât vina le aparţine. Pentru aceste deficienţe am luat hotărârea să amendăm Mănăstirea Dragomirna cu 20.000 de lei”, a declarat Petrea Dulgheru, directorul DSV Suceava.

Prima măsură a fost închiderea staţiei de epurare pentru ca poluarea să fie stopată, urmând ca materiile fecale şi celelalte mizerii să fie scoase cu o vidanjă.

Maica Heruvima, stareţa Mănăstirii Dragomirna, a spus că din punctul ei de vedere vinovaţii trebuie căutaţi în altă parte.

„Investiţia a fost realizată de Consiliul Judeţean Suceava, noi doar am pus la dispoziţie terenul. Oricum, staţia de epurare nu a funcţionat niciodată în mod corespunzător, şi din câte ştiu eu constructorul dă vina pe proiectant şi invers”, a declarat maica Heruvima (foto jos).

Stareţa Mănăstirii Dragomirna a amintit că aceste neajunsuri au fost aduse la cunoştinţa reprezentanţilor Consiliului Judeţean Suceava în mai multe rânduri, dar până ieri nimeni nu luase măsuri pentru a remedia deficienţele constatate.

Staţia de epurare de la Mănăstirea Dragomirna, parcarea de aici şi toaleta au fost construite din bani europeni, proveniţi dintr-un program Phare care a cuprind lucruri similare la alte 11 mănăstiri din judeţul Suceava.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava recunosc că investiţia nu a fost încă recepţionată, deşi de la finalizarea ei ai trecut aproximativ doi ani.

„Deocamdată, este în custodia constructorului, care are sarcina de a remedia deficienţele constatate. Luna trecută a primit încă un termen pentru a aduce staţia de epurare la standardele cerute. Oricum, din câte ştiu eu este vorba de lucruri minore şi nu de anvergura celor care mi s-au comunicat acum”, a declarat Elena Zahariuc, director tehnic în cadrul Consiliului Judeţean Suceava. Aceasta nu a putut să precizeze sumele de bani care s-au cheltuit la Dragomirna, dar a menţionat că în câteva zile se vor găsi soluţii pentru rezolvarea problemelor.

Ca urmare a închiderii staţiei de epurare s-a impus şi închiderea toaletei destinată turiştilor care veneau în vizită la Mănăstirea Dragomirna. În compensaţie, reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava au anunţat că vor căuta soluţii pentru amplasarea unor toalete ecologice în parcarea de la Mănăstirea Dragomirna.