Filadelfia Turism Suceava

Articol scris

Vizualizări

  • 2.112 vizualizări

Popularitate

  • 1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele

Bârfa următoare

Bârfa anterioară


ArtBOA

Gavril Marza
Gheorghe Flutur
Ioan Balan
Ioan Nechifor
Ion Lungu
Mirela Adomnicai
Orest Onofrei
Ovidiu Dontu
Varujan Vosganian

De ce nu m-a impresionat Bruxelles-ul 1

Ian29

Capitala neoficială a Uniunii Europene, Bruxelles-ul, este un oraş în care trecutul se îmbină cu modernul, iar ghiveciul de populaţii se îmbină cumva.

Am stat două zile în acest oraş belgian, insuficient ca să-mi formez o opinie foarte clară. În puţinul timp petrecut acolo pot spune că nu am fost impresionat până peste cap de ceea ce oferă Bruxelles-ul.

Evident, parcurile şi spaţiile verzi ale oraşului sunt bine puse la punct, ca în orice urbe occidentală. Chiar dacă sunt vecini cu francezii, maeştrii ai grădinăritului, belgienii nu mi s-au părut a excela în acest domeniu. Imaginile sunt de toamnă-iarnă, din decembrie mai exact, dar chiar şi aşa se putea observa ceea ce a fost peste vară prin parcuri.

În timp, au apărut o multitudine de muzee, un debuşeu pentru cei care vizitează oraşul şi doresc să-şi ocupe timpul altfel decât cutreierând magazinele care vând ciocolată sau berăriile.

La aceste ultime două capitole, trebuie să recunosc că la Bruxelles e raiul pe pământ. Ciocolata belgiană este recunoscută în toată lumea, iar maeştrii cofetari din Bruxelles se întrec între ei pentru a oferi cele mai gustoase produse. Pentru oraşul de unde se dă ora exactă în Uniunea Europeană este o bilă albă.

O vizită în Bruxelles trebuie condimentată şi cu ieşire la o berărie, iar cea mai celebră este, fără doar şi poate, Delirium. Se spune că aici ar fi vreo 1.000 de sortimente de bere, unii afirmă că chiar 2.000. Pentru a le proba pe toate trebuie să-ţi petreci ceva timp prin Bruxelles. Oricum, dacă intri în Delirium poţi gusta din beri cu gust pe care nici nu le-ai gândit, de la cireşe şi vişine, până la beri mănăstireşti cu tot atâtea grade cât vinul.

Un alt punct de atracţie către care fug toţi turiştii este „pişorcosul”, sau „mannenken pis”. O dezamăgire cruntă atât pentru mine, cât şi pentru toţi cei care au ţinut neapărat să-l vadă.

În ciuda câtorva tradiţii care au individualizat Bruxelles-ul de-a lungul timpului, viaţa oraşului mi se pare că gravitează în jurul Parlamentului European. Din datele pe care le-am obţinut, activitatea din această instituţie, dar şi din celelalte care se ocupă cu gestionarea „Europei unite”, angrenează în jur de 4.000 de persoane. Un număr semnificativ de oameni, fiecare cu propria cultură şi propriile obiceiuri, dar care fac din Bruxelles un oraş destul de scump.

Pe lângă acest conglomerat extrem de divers au prosperat hotelurile şi restaurantele, iar încercarea de a găsi un loc liber poate deveni o adevărată aventură. Iar preţurile sunt pe măsură. Ca să vă daţi seama, am să vă spun că am fost cazat undeva într-o zonă plină de negri, iar camera de hotel pentru două persoane costa 150 de euro. Şi cică era o cameră ieftină. Condiţiile erau undeva între 2 şi 3 stele, asta ca să nu vă închipuiţi că stăteam în lux. Iar faţă de primăvara anului trecut preţurile au crescut cu vreo 40%.

Pe lângă vechile clădiri ale oraşului au apărut şi coloşi din sticlă şi beton din care se guvernează Europa. Trebuie să recunosc că sunt armonizate între ele, dar repet, aproape totul se bazează pe Uniunea Europeană.

Şi încă un amănunt pe care trebuie să-l luaţi în considerare dacă mergeţi la Bruxelles: vântul. Mie mi-a creat un disconfort serios.

subscribe to comments RSS

Există un singur comentariu

  1. avatar POPOVICI spune:

    MIE MI/A PLACUT.



Părerea ta

* necesare