Filadelfia Turism Suceava

Articol scris

Vizualizări

  • 3.036 vizualizări

Popularitate

  • 1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele

Bârfa următoare

Bârfa anterioară


ArtBOA

Gavril Marza
Gheorghe Flutur
Ioan Balan
Ioan Nechifor
Ion Lungu
Mirela Adomnicai
Orest Onofrei
Ovidiu Dontu
Varujan Vosganian

În concediu cu diriga 2

Aug11

Dacă în urmă cu 25 de ani când am absolvit cursurile Liceului CFR Iaşi mi-ar fi spus cineva că voi merge în concediu cu diriga, pe deasupra şi în Normandia, aş fi spus, evident, că nu-i cu toate ţiglele pe casă.

Pentru Mariana Navrotescu, fostă Buruiană (pour le connoisseur), a fost pasul doi al întâlnirii cu elevii din prima generaţie de dirigintă. Nici una pe tărâm românesc. Precedenta l-a avut drept protagonist pe Adrian Arbore, în Grecia, iar a doua cu „răzvrătitul” Sandrinio în locurile unde ploaia şi vântul sunt la ele acasă. Oricum, Normandia este locul pe care îl vezi în filmele vechi, cu mori de apă cum sunt cele de la Bayeux, de exemplu, sau vaci care pasc liniştite pe câmpiile înverzite ale zonei.

mori de apa in bayeux

Apropo, în ritmul ăsta, diriga va face întâlnirea de 25 de ani cu toţi absolvenţii călătorind prin toate colţurile lumii, iar dacă are nevoie de un cronicar mă angajez cu dragă inima.

Emoţii am avut la început, că doar era timpul ca elevul să dea examen la dirigenţie după un sfert de veac, şi nu e deloc simplu.

Acomodarea a fost rapidă, iar ulterior am descoperit Normandia, o altă Franţa, cu locuri peste care a trecut multă istorie.

Prima debarcare, fireşte, la Omaha Beach, unul din locurile unde trupele aliate au ajuns pe tărâm european pentru a învinge maşina de război nazistă. Intrarea este liberă, iar în micul muzeu de la intrare sunt prezentate scene de acum 73 de ani, mărturii ale soldaţilor, dar şi date despre cum a fost eliberată Franţa, oraş cu oraş.

coastele debarcarii

 

Cimitirul este unul impresionant, aliniat la milimetru, şi ai senzaţia că te afli într-un loc de prin SUA. De altfel, am înţeles, diriga spune asta, că cimitirul şi întregul complex de acolo e proprietate americană, iar preşedintele Franţei are nevoie de viză pentru a intra în el. E o glumă, desigur.

cimitirul de la omaha beach

La Caen, unul dintre oraşele mari ale Normandiei am vizitat catedrala şi castelul lui Guillaume, nimeni altul decât William Cuceritorul. Ducele Normandiei de acum multe sute de ani a fost singurul francez care a cucerit Anglia, iar după cum este scrisă istoria celor două naţiuni e un mare motiv de mândrie pentru „cocoşii galici”.

castelul lui guillame

Iar scenele care arată istoria acestei pagini memorabile sunt surprinse într-o tapiserie brodată aflată la Bayeux, una intrată în patrimoniul UNESCO şi care se spune că a fost realizată de soţia sa, Mathilde, deşi este foarte posibil ca ea doar să fi coordonat totul.

broderia de la bayeux

Ei, şi asta a fost prima zi de concediu alături de diriga. A urmat revigorarea de seară cu apă minerală şi planuri pentru ziua doi.

Iar eu care tocmai mă întrebam unde sunt vânturile şi ploile din Normandia le-am resimţit apoi cu vârf şi îndesat. E drept, prima oprire din ziua a doua a fost la oraşul port Saint Malo, care e în Bretania, dar să trecem peste acest mic amănunt.

marea vazuta de la saint malo

Aici, se spune că era portul corsarilor, iar Surcoufe, unul dintre cei mai celebri dintre ei, avea podeaua placată cu napoleoni. Aflând acest aspect, Napoleon i-ar fi transmis că nu-i cade prea bine să se ştie călcat în picioare în fiecare zi, iar răspunsul corsarului a fost unul pe măsură: „voi aşeza monedele în picioare”.

Saint Malo este impresionant şi trebuie văzut, iar cine are norocul să prindă mareele va avea parte de un adevărat spectacol.

orasul cetate saint malo

 

La fel se va întâmpla şi la Mont Saint Michel, celebra insulă înconjurată de ape la flux şi pe care se poate ajunge cu pasul la reflux. Despre acest loc prea mult nu-s de spus. E prea celebru pentru a veni cu amănunte. Doar că urcarea în biserica de sus, care costă 10 euro, nu o recomand.

mont saint michel

 

Mont Saint Michel e mai spectaculoasă de jos decât de la înălţime. E drept, nu am văzut fluxul cum vine, şi ar avea viteza unui cal în galop, şi nici refluxul, aşa că rămân, pentru moment la impresia iniţială.

Ce are Titanicul cu Normandia? Asta aveam să aflu în ziua a treia a concediului cu diriga. Şi nu oriunde, ci în Cherbourg, singurul port în care Titanicul a făcut vreo oprire în scurta sa existenţă de la plecarea din Anglia spre zona naufragiului.

La Cite de la Mer se află un adevărat oraş dedicat mării, aşa cum spune şi denumirea în franceză. În ceea ce priveşte realizarea acestui obiectiv, francezii au făcut un lucru foarte inteligent, iar pe un ecran care îţi dă senzaţia că te bate vântul în partea din faţă a Titanicului apar date cu ore şi minute despre ceea ce s-a petrecut înainte şi după ciocnirea cu aisbergul care a provocat tragedia din 1912.

impactul cu icebergul

 

Tot în acest complex se mai află şi unul din primele submarine nucleare ale Franţei, construit din ordinul lui Charles de Gaulle, care a deservit o bună parte flota Hexagonului pentru ca apoi să asigure energia electrică pentru oraşul Cherbourg.

focoase pe submarinul nuclear

 

Un acvariu cu peşti dintre cei mai coloraţi şi un simulator care te duce în adâncurile oceanului sunt celelalte două puncte de atracţie ale complexului Cite de la Mer, construit chiar în fosta gară din Cherbourg, locul care acum un secol era poartă de plecare spre America.

fosta gara din cherbourg

 

Eu mi-am luat rolul în serios şi am dat extemporalul la dirigenţie. Extemporal de vacanţă şi concediu. Dar nu asta se discută la revenirea la clasă? Cu inima îndoită, aştept nota de la diriga.

P.S. Am avut de dat examen şi la selfie. Sper ca l-am trecut.

 

subscribe to comments RSS

Există 2 comentarii

  1. avatar Diriga spune:

    Hum… Extemporal trecut cu bine dar exista loc de mai bine deoarece cam multe omisiuni. Alaturi de o sticla de apa minerala ( sîc

  2. avatar Cunoscatorul spune:

    Mi-a adus aminte acest articol de reportajele lui Buhoiu de pe vremea lui Ceausecu, reportaje la care ma uitam mereu, urmarind ca nu cumva sa scap unul.
    Felicitari, un articol foarte frumos scris.
    Voi lua in calcul chiar o vizita in acea zona.



Părerea ta

* necesare