Pledoarie pentru impotenţă

Propun să desfiinţăm toate sporturile existente în Suceava. Vorbesc la modul cel mai serios şi spun asta pentru că suntem un oraş de impotenţi, de la autorităţi, oameni de afaceri şi până la suporteri.

Ultimul exemplu de incapacitate vine din handbal. După ce la finalul sezonului trecut, încheiat în urmă cu vreo 5-6 săptămâni toată lumea s-a fotografiat alături de jucătorii şi antrenorii care au obţinut cea mai mare performanţă din sporturile de echipă din toate timpurile, locul trei şi medalie de bronz în Liga Naţională, acum toată lumea se uită cum sportivii pleacă la alte cluburi.

În mai puţin de două săptămâni din lotul Universităţii Suceava au plecat patru handbalişti, şi nu rezerve pe care le puteam înlocui cu uşurinţă. Ne-a plecat portarul de echipă naţională, ne-au plecat alţi doi jucători care au cochetat cu lotul lărgit al României, dar şi un alt sportiv care a avut o contribuţie importantă la traseul parcurs anul trecut. Practic, în câteva zile am rămas fără jumătate de echipă, iar alţi doi oameni de bază şi-au prelungit contractele mai mult din motive sentimentale. Pe scurt, oamenii de valoare au plecat pentru că nu li s-au oferit contracte suficient de bune pentru performanţele obţinute.

Pe jucători îi înţeleg foarte bine, viaţa de sportiv este scurtă, iar pentru zile negre trebuie adunaţi bani albi.

Nu înţeleg însă ce se întâmplă cu ceilalţi oameni care spun cu tărie că se implică în fenomenul numit handbal. De la Primăria Suceava s-au dat bani pentru echipă, poate nu cât ar fi necesar, dar s-au dat. De la Consiliul Judeţean, în schimb, au venit firimituri, şi acelea cu mare întârziere. De cealaltă parte, sponsorii au plătit sume derizorii pentru a-şi vedea numele pe tricourile celor de la CSU Suceava. Marile firme locale nici măcar nu s-au obosit să dea vreun leu, iar un „merit” pentru asta îl au şi marii conducători din PD-L Suceava, care nu s-au sinchisit deloc să ajute echipa fanion din judeţ.

Am spus că vinovaţi sunt şi suporterii. Sunt, pentru că în orice altă parte a lumii, şi avem nenumărate exemple, chiar şi prin ţară, de solidaritate, fanii au cumpărat acţiuni la club, au făcut chetă sau au găsit alte metode de a ajuta la nevoie echipa favorită.

Dar ce vorbesc eu despre aşa ceva. Prin târgul şi prin judeţul ăsta găseşti armate de bucovineni mândri, că-s cei mai dintre cei mai. De fapt, cred că au şi dreptate, sunt cei mai fuduli proşti care există. Aşa că, cel mai bine ar fi să scăpăm de orice sport şi să ne apucăm de lucruri mai civilizate: violuri, omoruri sau spargeri prin străinătate. Nici nu ne costă nimic pe noi ceilalţi şi ajungem şi celebri. Cât despre handbal, viitorul sună a ruină.

Şi nu pot încheia fără să amintesc un alt episod, de această dată legat de una din echipele de juniori ale LPS Suceava ajunsă la un turneu final naţional. Competiţia s-a derulat la Făgăraş şi a reunit opt formaţii, Suceava fiind singura ai cărei jucători păreau luaţi din tren, fără nici măcar un trening cu numele clubului. Şi te mai miri că sportivii fug în masă din acest târg nenorocit.