Exagerări

Săptămâna trecută am semnat mai multe articole publicate în Monitorul de Suceava despre ceea ce se petrece în cartierul Iţcani, despre modul în care oamenii cred că le este asigurată securitatea. Concluziile au fost clare, cel puţin pentru mine care am fost la faţa locului, anume că există o teamă profundă de găştile de cartier.

Am şi spus la vremea respectivă că locuitorilor din cartier le este teamă până şi să reclame problemele. De ce? Din două motive, cred eu. Primul ar fi acela că nimeni nu le poate garanta că vor fi protejaţi în cazul unor acţiuni de huliganism venite din partea celor care îşi doresc să aibă supremaţia în cartier. Al doilea motiv, care se regăseşte din păcate în întreaga societate locală, este laşitatea şi comoditatea. Am să şi explic de ce. De 12 ani de când am intrat în contact la modul direct şi frecvent cu Suceava am constatat că oamenii nu au curajul răspunderii. Vor să scoată castanele din foc cu mâna altora. Sunt sechele ale perioadei comuniste, când „anonima” era cea mai temută scrisoare. La fel se întâmplă şi acum, după 20 de ani de libertate.  

Drept este că nici autorităţile locale nu fac mare lucru pentru a rezolva problemele societăţii.

Primarul Ion Lungu a spus, după ce s-a consultat cu reprezentanţii Poliţiei Comunitare, a Jandarmeriei şi Poliţiei, că se exagerează.

„În toate rapoartele trimestriale primite de la poliţia municipală, poliţia comunitară, nu a rezultat că ar fi probleme deosebite în cartierul Iţcani”, a declarat primarul Sucevei.

Asta înseamnă că eu am exagerat. Pentru asta îmi cer scuze. Cu câteva menţiuni. Recent, cei de la Crimă Organizată au anihilat un grup de ţigani din Iţcani, pe numele lor Rostaş. Printre alte îndeletniciri, aceştia cereau un fel de taxă de protecţie şoferilor care se ocupau cu transportul de persoane de sub pasarela de la Iţcani. Şi tot în acest cartier, au fost bătăi care au semănat cu o răscoală. Adică s-au folosit bâte, coase, furci şi topoare. Da, aţi înţeles bine. În mileniul III, într-un cartier al Sucevei, oraş european după spusele unora, găştile îşi împart supremaţia cu furci şi coase. Şi mai este un lucru pe care vreau să-l amintesc. Gara Iţcani arată ca după război, cu geamurile sparte şi plină de câini vagabonzi.

Acestea sunt doar câteva exagerări. În rest, e linişte şi pace într-un cartier cu oameni relaxaţi.